Pierzi

Ma reapuc de scris. Post-ul asta va fi ceva mai personal. De acum incolo am sa devin serios... naaaa... ma cac in sus cu diaree, chiar crezi? Lupu-si schimba blana... io schimb altele. De cand nu v-am scris am trecut prin multe schimbari. Unele au generat pierderi altele au generat lucruri bune in viata mea.

Astazi vreau sa va invat o lectie. As putea sa v-o spun printr-un proverb dar prefer sa va frec la menta ca sa mai cititi si voi cate ceva! Sunteti inculti...ca mine de altfel.

Bun... ce am pierdut? In 23 aprilie am facut un an de cand lucru. Un an in care am lipsit din c.t. Doare destul de mult,facand comparatie cu vremea dinaintea jobului. Si de ce am lipsit?
Pt ca eu scriu starnit de sentimente intense, nervi, suparare, dragoste si orice combinatie dintre acestea. In perioada in care am lucrat n-am starnit in mine decat nervi urmati de oboseala, iar aceasta m-a impiedicat sa mai scriu. Acum, la exact un an de la ziua interviului, mi-am bagat picioarele. Sunt liber! Mi-am dat demisia! Suck that fuckin' Orange!

Ce am pierdut si ce am castigat? Pai ca in orisice job, castigi experienta, castigi acel knoledge de "asa nu" sau "dinastea nu mai fac cat traiesc,ma convertesc la Taoism si ma fac curva pe centura decat sa mai lucrez intr-un loc ca asta". Si poate nu-i "jocu" de vina ci oamenii cu care l-am jucat. Si cu siguranta asta a fost in cazu meu. Deci asta am castigat, plus o roaba de bani pe care nu va zic cum i-am cheltuit ca asa ma intind prea mult.
Ce am pierdut? Un job. Eh,si? Big fucking shit! E plin de ele! Gasesc altceva. Macar am castigat timp liber. Dar odata cu un job pierzi si altele: ore de somn, sanatate, nervi si nu in ultimul rand prieteni sau mai rau, iubit/a.

As izbucni in nervi si m-as lega de sistem. De conduceri. De cacanari. M-as lega de sistemul monetar si cel de piata, care te obliga sa faci bani ca sa-I cheltui, sa-ti faci upgrade dupa upgrade si altele. M-as lega de advertising care te infunda cu de toate iar mintea slaba inghite si te transforma intr-un zombi muncitor-cheltuitor. Daca iti dai seama de paternul acesta si totusi nu incerci sa iesi macar cu un picior din el, atunci esti un retardat care gandeste cu picioarele si care are creierul in femur.

Dar nu izbucnesc de nervi pt mine. Odata cu noul trend in viata mea numit 'lefter', am decis sa-mi schimb stiulul. Dupa cum vezi, mintea nu-mi caca nici o gluma. Nu pot fi decat filosofic daca am inceput sa adopt unele obiceiuri ale hipiotilor din '70.

Am de multumit anumitor persoane pt asta.  Persoane de care m-am indragostit si pe care le voi pretui toata viata. De ce? Pt ca m-au invatat sa "don't give a fuck and be more relaxed', atat doar ca mie nu-mi iese, pt ca sunt un copil. Dar incerc din rasputeri.

Si pierderea unui job e ca pierderea unei iubite. Cazi in depresei, e clar! Te plangi la toti, nu-ti vine sa mai faci nimic. Incepi sa bei.... mult! Si noaptea nu poti dormi. Nici ziua nu poti dormi. Daca vrei sa faci vreun lucru, nu poti gandi. Si te chinui, ti greu, pt ca nu ai ce iti trebe... nu ai iubita, nu ai job. Dar incet iti revii, constientizezi ca ai nevoie de ea. Si n-o uiti. Singura diferenta dintre un job si o femeie e ca job ca ala mai gasesti.

Ce am invatat, ce am pierdut? Am pierdut un job, prieteni, persoane speciale. Am castigat timp liber pe care n-am cum sa mi-l petrec daca nu am cu cine. Si daca esti singur, te ia din nou depresia. Deci, concluzia?

1. Nu arunca cu pietre ca nu-I bicicleta ta.
2. Ia-ti un job moderat la stres sa deloc stresant. Daca se poate sa fie si plata ok. Nu te avanta sa lucri orice ca iti mananci nervii, timpul, pierzi prieteni, si multe altele. Nu te avanta, ca te schimbi, innebunesti. Eu am devenit paranoic si instabil. Si uite, ca din cauza jobului, chiar de acum am timp, nu mai stiu sa-mi tin persoanele dragi aproape. Si pierzi... pierzi mai mult decat castigi.