marți, 15 ianuarie 2013

Prietenii de la tara sau Portia dubla de hepatita

          Toti avem. Nu ne lipsim de ei. Cand ne e lumea mai draga, apar la usa mirosind a oaie, chiar de ei au cal si vaca, ei belind ochii pe vizor din exterior, zambind stirb si zdrobind intre dinti un colt de paine uscata de casa, care le-a ramas de pe tren in speranta de a-si potolii foamea si de a nu-ti golii tie toate oalele. De obicei vin plini cu sacose murdare de balegar, dar e balegar bio, precum continutul sacoselor de rafie pestrita. Sunt prietenii sau neamurile de la tara! Blagosloveasca-i Cel Bun, cu merinde si apa rece in ziua calduroasa de coasa din ratul din susul Vaii Seci din capu satului si da-i-ar ovaz la cal sa aiba putere in picioare la trasul plugului. Fan proaspat la vaca sa dea lapte 2 galeti la dimineata, ca sa bea copchilu al' micu durduliu din olcica, direct cald iesit din tzatza bovinei, latura buna la hibridul de mistret din cotetul spart de adevaratul mistret cand a coborat din padure iarna sa caute de mancare in sat si a violat scroafa, si da-i-ar posmegi moi la caine, sa aibe grai sa latre si sa apere scumpa familie de talharii si voitorii de rau, strigoi si alte cele vazute si nevazute, in veci vecilor si pururea la nesfarsitul infinitului neterminat, AMIN!

         Neamurile sau prietenii de la tara. Ii iubim mai putin decat ne iubesc ei pe noi. Iar ei tin cu tot dinadinsul sa ne-o arate cum stiu ei mai bine si cum i-a invatat strabunicul lor care hodineste in mormantul din fundu gradinii. Si anume, atunci cand vezi pe cineva drag, arata-i ca sufletu ti-i aproape de-a dansului. Iar cum toti satenii vor ''orasenire'', copiaza vizita orasenilor la casa lor. Si precum un balet nerepetat decat in memorie, incearca sa iti copieze actiunile pas cu pas, sfiosi, zambitori dar plini de sarg. Deci, dupa cum urmeaza: sarind peste chestia cu vizorul si bataile insistente la usa, trecem direct la intampinare.
Ca si cum tu ai ''intra'' in curte sau in scara blocului din propria casa, esti intampinat cu o mana intinsa calduros pana in zona inghinala iar tu, incerci sa o cauti, dand din palma prin aer ca dupa o curva cu herpes ce vrea sa-ti faca un surprise blowjob. Totodata mare ti-e frica sa nu-ti dezlipesti privirea din ochii musafirului care isi apropie fata violent spre a ta. De obicei, cam 90% din cazuri, daca nu esti atent, cu gura aia plina de farmituri, in care se afla dintii aia plini de goaze si resturi de carnati duhnind a usturoi, esti pupat fix in bot, pe buze, cu cel mai mare patos si cele mai multe zabale. Daca totusi scapi de capul familiei, care in unele cazuri (dar nu intotdeauna) e barbatul, esti prins de mana a doua oara de batrana, nevasta, gospodina, iubita femeie care te apuca de ceafa cu niste maini unsuroase de la cum a aranjat pancovele in fundul pungii unde a stat ceva vreme o bucata de slanina. Aceeasi femeie plina de patos, dupa ce iti linge dintii, iti vorbeste cu precipitatii la trei degete distanta de nas, si te saruta-n frunte lasand o dara de ceva unsuros precum iti lasa popa cand te da cu mir in crestet in forma de crucifix. Aceasta apoi trece mai departe cand fluturand cand framantand mainile, zdrobind pleoapele in clipiri prelungi, iar din cand in cand aseaza chischinaul (batic) din frunte inspre ceafa, dezgolind inceputul de fire albe din cap, iar apoi viceverselea, descoperind parul de dupa grumaz, impletit iscusit acum o luna cand s-a spalat ultima data pe cap cu sapun din sau de porc. Indrazneala lor nu ajunge departe si se opresc in tocul usii, deschizand direct subiecte de discutie gen ''ce mai face X, Y, Gigel unde e sa-l pup'', ''mai lucri, nu mai lucri'', ''cu sanatatea cum mai stati'', etc, ca si cum ar vrea sa plece. In tot acest rastimp, neamurile lor, rude de gradul I, maxim II se inghesuie in ceafa primilor doi, varand mainile printre acestia, cautandu-ti tie o incheietura de care sa te prinda, sa te stranga si sa ti-o scuture ca barbatii dupa o pisare buna. Astia nu prea apuca sa te pupe daca nu ai spatiu in holu de la intrare.
     
       Inainte sa ii poftesti in casa toti isi amintesc cu voce tare ca trebuie sa se descalte la intrare fiindca, chiar de poarta papucii de duminica, in acea dimineata au dat la vaca si tot sunt murdari de balegar. Nu apuca bine sa termine cu descopitarea ca incep si scot din plase dupa cum urmeaza: caltabos, carnati, toba, oua, branza, urda, covasat, si depinzand de anotimp, rosii, ardei, morcovi, sfectla, castraveti, prune, struguri, salata, spanac, cirese, visine, mere de anu trecut care au stat la rece si sunt putin zbarcite, dar bune, si cate altele. Si ti le aseaza singuri prin frigider, pe dulapuri, invelite in ziare si in pagini de revista de kaufland. Grabiti, intra prin odai, mirati de schibari, chiar inexistente de ar fi acestea. Si-ti lauda televizorul, biblioteca, covorul, veioze, candelabre si altele, stalcindu-le fiecaruia numele. Iti lauda caldura din casa si te intreaba cat ai dat pe metru ster de lemne. Le reamintesti zambind ca tu ai incalzire centrala, inclusiv prin pardoseala, si binenteles, toti se apleaca sa pipaie gresia sau podeaua, ba chiar unii dintre ei se mai si pun in fund sa-si incalzeasca una, doua sau trei buci.

       La o ora de la venirea lor, cand de la numele tau intreg s-a ajuns la o prescurtare caraghioasa, sau chiar enervanta (ex. George devine Gheorghe sau Georghe, dupa care se scuza scuipand si zicand ca il incurca cu vecinu Gheorghe, Flavius care devin Flavi, Maria care devine Nuta, de la Ana-Maria, Anuta, Nuta, Denisa care devine Penisa sau Nisia, Cornel- Nelu, Lulu) cand subiectele de discutie s-au repetat cel putin de 3 ori. Cand retetele de prajituri s-au transmis de la femeie la gospodina si povestea cu modul de spalare a ugerului vacii/cum vaca a dat cu copita si-a rasturnat laptele etc a fost spusa, atunci, fiica prietenilor tai de familie, cea care e casatorita cu barbatul cela cu care si-a facut casa din banii care i-a adus de la lucru din Spania, fiica aceea, ca sa scoata lumea din impas, iveste dintr-o plasa strecurata in camera, o sticla de suc. Acest gest, bine planuit si anticipat de toata lumea e cu un mare subanteles psihologic si vrea sa spuna urmatoarele:
''Noi, cei de la tara, intrusii din casa domniilor voastre, am invatat din vizitele dumneavoastra anterioare un lucru de pret. Niciodata nu te du la casa omului cu mana goala. Cele de-ale gurii nu se pun la calcul daca nu vii cu cel putin o STICLA DE SUC acidulat, neaparat galben!''
Si-l scoate, si-l pune pe masa langa celelalte ale tale din care tocmai i-ai servit a3a oara.
Si e vizibil de la o posta ca avest suc e cumparat din vreun magazin suspect. Pret maxim 1,5 - 2,15 Ron. Pana si apa e sintetica in el, coloranti de poti vopsii ouale da paste doar scufundandu-le in el.

           Am patit, am primit si eu o sticla diforma de suc galben pe care nu era specificat ce gust sau din ce fruct se trage. Era galben, si asta conta. Nici ca ii zicea Siti nu mai conta. (de la ce-o fi venind Siti? De la ardelenescul ''sete'' sau de la englezul stalcit ''shitty''?)
Si, ma servesc cu un pahar, de curios, fiindca incerc orice produs nou. In timp ce beau stramband din nas, deoarece in viata mea nu am gustat ceva mai greu la gust, citesc eticheta pe care scria o sumedenie de chimicale despre care nu am auzit niciodata. Iar la sfarsit, mic, intr-o paranteza ''a se consuma la 48 h de la deschiderea sticlei''... si ma mir, pt ca avea acid deci nu era natural. Si doar alea naturale au termen de valabilitate asa redus. Si cufundat in gandurile mele, vag aud vorbind:
''Dragii nostri, fata noastra are Hepatita. am venit sa stam la voi peste noapte ca de dimineata sa o internam la Boli Infectioase!''
Si-mi dau buzna 3 lucruri in minte:
1: o fi facut hepatita de la Siti
2: OMG! asta m-a pupat in gura!
3: am luat portie dubla de hepatita :o