marți, 19 mai 2015

Renastere prin moarte

Cuvant inainte (click)

1. Negarea

Iata-ne din nou fata in fata, scarba!

    OH! Sfasaietoare de suflete, lup al sentimentelor si esafod al omului in toate mintile. Te dispretuiesc, facatoare de minuni omenesti dar si de bastarzi.
Blestem mintile sclipitoare ce-au cutezat a face arta imbatate de marsava ta prezenta. Plang sufletele pure dar otravite de veninul tau covarsitor ce-a omorat tineri, batrani, saraci si regi... pana si popoare. Din vina sau prin numele tau pieit-au nenorociti mistuiti de frumusetea-ti putreda si de mirosul ranced de mortacina zemuinda ce-l emani intingandu-ti mrejele asupra sufletului frivol al viitorului sinucigas.
     Dezmostenitoare a linistii si datatoare de incertitudini, grotesc iti e obiceiul de a ingenunchia nenorociti ce-ti pica-n cale.
Boala purulenta a sufletului si-a mintii! Vierme injosit al creierului, oh, iertati fie cei care ti-au dat numele in nemarginita lor nelegiuire!
       Te reneg, dragoste, curva a omenirii!


2. Durere

Treci din ea in el, prin el in ea, si nu pui deloc ci iei si destrami cate un suflet pe rand. Dragostea nu daruieste ci ia. Pleaca din tine cu desaga plina.
     Ma faci necrofil! Omori totul pan' la mine si-mi lasi cadavre ambulante supte de vlaga, vointa si viata. Lasi ochi goi, vacanti.
Perindandu-te prin trupul Ei, ai lasat-o fara dorinta de-a accepta daruirea.
Ai negat si altora, prin uzura, puterea de-a distinge binele de rau, dorinta de nevoie, placerea de ardoare si nu se poate pune pret pe cel mai scump lucru ce l-ai furat: pretuirea.

      Cum iti permiti sa dai buzna plina de noroi, calcand mizera si haotic prin pieptul nostru? Prin al Ei... si sa nu poti, chiar acum, sa faci ce ii faceai altadata. Caci n-o faci decat nula, fara tel. Si-o inveti mai degraba in continuare cum sa respinga decat sa aprecieze. Sa se fereasca decat sa stranga si sa pretuiasca. De ce ai distrus ca sa nu mai cladesti?
Invata pribeagul inspre intarirea sa, nu-l duce la ruina! CE mi-ai facut?!
Napasta m-a pus sa te cunosc. Caci avandu-te pe tine din plin, prin tine am cunoscut-o pe-a mea muza.
Si mi-ai lasat-o cadavru. Si-s necrofil. Caci ofer si ofer si incarc in sufletul ei tot ce pot descarca din al meu. Si totul in van. Mi-ai lasat un vas spart ce nu poate fi vreodata umplut. Dragoste neajunsa!


3. Argument - catre om

     Iar prin acea uzura, crezand ca experimentezi si strangi lectii de viata, ajungi sa te mistui.
Si inloc de-a cladi incredere, cladesti ziduri defensive impotriva fetilor frumosi si-a nefertitelor.
Ajungi din Dumnezeu la "Doamne ajuta-ma!"

4. Epilog - catre om

          Iar de ca fi sa iti gasesti perechea adica sa lasi pe cineva sa-ti intre prin poarta mintii, inimii si-a trupului, sa te inunde... n-ai sa realizezi cat de important va fi. Si-l pierzi - si pierzi - si iar te uzezi.
Chiar de flacara arde repede ca si oricand, trebuie doar sa lasi carbunii si caldura sa isi urmeze firescul rand.

5. Resemnare

      Dragoste - nume care mai bine s-ar lega prin definitie cu Moartea

6. Deznodamant

     A scotoci nu aduce rezolvare. Resemnare totala in valul care vine sa te ia! Si-atunci ai sa vezi cum renasti.
Decat dragoste neimplinita mai bine moarte... precum toti cei atinsi de-aceasta molima.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ce zici?